Yara N-Sensor™

Yara N-Sensor este un instrument montat pe tractor care permite fermierilor să măsoare necesarul de azot al culturii în timp ce tractorul trece prin câmp, şi să ajusteze rata de aplicare a îngrăşământului în funcţie de rezultate.

N-Sensor asigură aplicarea cantităţi potrivite şi optime de îngrăşământ în orice parte izolată a câmpului. Acesta a devenit tehnologia etalon pentru agricultura de precizie.

N-Sensor™: senzor la distanţă montat pe tractor

În agricultura de precizie fertilizarea specifică locului este unul dintre principalele obiective. Aplicarea unei cantităţi variabile impune existenţa unui dispozitiv precis şi eficient pentru determinarea necesarului actual de nutrienţi. Tehnicile de sesizare de la distanţă oferă oportunitatea furnizării acestei informaţii rapid, precis şi eficient din punct de vedere al costului. N-Sensor™ a fost conceput pentru determinarea nivelului de azot al culturii prin măsurarea proprietăţilor de reflexie a luminii de coronamentul culturii şi prin aprobarea fertilizării cu rată variabilă ”în mers”.

Avantajele folosirii N-Sensor™

• Asigurarea ratei optime de îngrăşământ în fiecare parte a câmpului
• Îmbunătăţeşte potenţialul culturii pe toată suprafaţa cultivată
• Sporeşte eficienţa îngrăşămintelor
• Reduce reziduurile de azot din sol după recoltă
• Creşte producţia
• Calitatea este mai omogenă
• Reduce timpul şi costurile recoltei
• Reduce riscul pierderii azotului în mediu

Cum funcţionează N-Sensor™?

N-Sensor™ determină necesarul de azot prin măsurarea reflexiei de lumină a culturii pe o suprafaţă de aproximativ 50m2. Măsurătorile sunt efectuate la fiecare secundă, sistemul funcţionând la viteza de lucru normală şi la toate lăţimile de cursă. Tehnologia senzorială aplicată în agricultură se bazează pe curba de reflexie tipică a luminii la vegetaţii. N-Sensor™ măsoară reflexia luminii la benzi de undă specifice în funcţie de conţinutul de clorofilă şi biomasa culturii. Calculează asimiliarea actuală de azot a culturii. Cantităţile optime de aplicare sunt calculate în funcţie de datele privind asimilarea de azot şi sunt trimise controlorului dispozitivului de împrăştiat sau pulverizat care va ajusta cantităţile de îngrăşământ aplicate.

Întregul proces de determinare a necesarului de azot al culturii şi aplicarea cantităţii corecte de îngrăşământ se realizează instantaneu, fără întârziere. Astfel este posibilă ”agronomia în timp real”.

Dezvoltarea N-Sensor™

După dezvoltarea coordonată de Centrul pentru Cercetare şi Dezvoltare al Yara din Hanninghof, Germania, primul N-Sensor (Classic) a fost introdus în 1999 pentru utilizarea la cereale.

Perfecţionarea N-Sensor pentru a ţine pasul cu schimbările în producţia de cereale, precum şi pentru utilizarea la un număr mai mare de culturi a constituit parte integrantă şi continuă a programului C&D al Yara. Între 1997 şi 2010 au fost efectuate peste 250 de studii pentru a perfecţiona performanţa senzorului şi pentru a adăuga noi programe, precum calibrarea de Azot Absolut în cazul culturilor de rapiţă.

N-Sensor™ şi N-Sensor™ ALS - două sisteme, o singură filozofie

În 2006, Yara Yara a lansat noul N-Sensor™ ALS (Active Light Source – Sursa de Lumină Activă), care funcţionează în mod asemănătorul cu classicul N-Sensor™ pentru a determina necesarul de azot al unei culturi prin măsurarea reflexiei de lumină a culturii. Ambele sisteme utilizează aceleaşi algoritmi agronomic bazate pe studiile din teren pentru o fertilizare optimă specifică terenului, şi ambele sunt conectate la un terminal pe vehicul care stochează datele culturii şi GPS pentru procesare.

Diferenţa majoră dintre cele două N-Sensors™ este că ALS Sensor are propria sa sursă incorporată de lumină. În locul folosirii luminii zilei pentru măsurare, N-Sensor™ ALS emite spre cultură propria sa sursă de lumină folosind lămpi semnalizatoare Xenon şi înregistrând reflexia. Această lumină permite N-Sensor™ ALS operarea independent de condiţiile de lumină ambientale, chiar şi în timpul nopţii.

Realizări

• N Sensor ALS a fost premiat cu RASE Gold Medal în 2008
• Producţia de cereale a crescut cu 3,5% cu utilizarea aceleiaşi cantităţi de îngrăşământ
• Producţia de rapiţă a crescut cu 3,9% prin calibrarea Azotului Absolut
• În cazul utilizării N Sensor s-au înregistrat economii de azot de până la 14%
• Creşterea eficienţei utilizării azotului a redus amprenta de carbon cu 10–30%
• Performanţa combinelor a fost îmbunătăţită cu 12–20% datorită reducerii culcării la sol, a pierderilor mai mici şi a vitezelor mai mari de admisie
• Nivelul de proteine al cerealelor a avut o consistenţă mai mare în medie cu 0,2–0,5% peste normă
• S-a remarcat o scădere cu 80% a procentului de culcare la sol (în comparaţie cu culturile unde azotul a fost aplicat prin metode tradiţionale)