Comparativ cu grâul şi orezul porumbul este probabil cultura cu utilizarea cea mai versatilă.
Aproximativ două treimi din cantitatea de porumb produsă în întreaga lume sunt utilizate ca furaj. În unele ţări randamentul mediu atinge cantitatea de 10 t/ha, iar o mare parte a acestei cantităţi este recoltată în stare matură, şi utilizată ca cereale furajere. Atât porumbul boabe, cât şi porumbul însilozat este hrana cu conţinutul caloric cel mai ridicat cu care pot fi hrănite animalele, şi care conţine mai mult ulei decât grâul sau orzul, dar are un conţinut de proteine mai mic decât alte plante cerealiere.
Datorită conţinutului ridicat de amidon porumbul se descompune încet în rumenul vitelor, astfel se utilizează în cerc larg ca resursă energetică de importanţă vitală. Deoarece porumbul este digerat şi trece încet prin animal, procesul de digestie durează mai mult, astfel planta fiind valorificată în procent mai mare în comparaţie cu alte plante furajere, ca de exemplu grâul sau orzul.
Din regimul nutriţional al păsărilor nu poate lipsi o cantitate mare de furaje cu conţinut caloric ridicat, deci utilizarea porumbului este foarte răspândită datorită conţinutului energetic de 15 Mj/kg (raportat la materia uscată) care poate fi metabolizat. Păsările digeră cu uşurinţă porumbul care are un conţinut ridicat de amidon, este gustos şi nu conţine materiale antinutritive. În acelaşi timp datorită conţinutului de xantofilă al porumbului gălbenuşul de ou va avea o culoare mai frumoasă, iar acidul linoleic creşte dimensiunea oului, îmbunătăţind cantitatea şi clasificarea oului.
Datorită valorii energetice comestibile (DE, Digestible Energy) ridicate şi conţinutului redus de proteine porumbul este indispensabil în hrana porcinelor, atât boabe cât şi sub forma de amestec de ştiuleţi însilozaţi.
Porumbul rămâne principala sursă de hrană în multe părţi ale lumii. Pe plan mondial se utilizează aproximativ 116 milioane de tone de porumb pentru alimentaţia umană – din care 30% în Africa: 21% doar în Africa Subsahariană. În peste 20 de ţări în curs de dezvoltare 15-20% din aportul caloric zilnic provine din porumb.
Fiind o sursă importantă de amidon, ulei pentru prăjit şi gluten, porumbul este utilizat în multe produse ale industriei de panificaţie, produse rafinate şi prelucrate. 90% din necesarul de amidon al Statelor Unite se obţine din porumb. Printre produsele obţinute din porumb se numără fulgii de porumb, mălaiul şi făina de porumb, floricelele - care sunt boabele unor soiuri speciale care expandează sub acţiunea căldurii.
În afară de porumbul boabe la nivel mondial se cultivă şi porumb dulce (var. Saccharata) pentru consumul uman pe aproximativ 1 milion de hectare. Rezultatul este o producţie de aproape 9 milioane de tone de porumb dulce – această cifră corespunde la 0,006% din cantitatea totală de porumb boabe şi însilozat produse în întreaga lume.
Porumbul este utilizat pe o scară din ce în ce mai largă ca şi sursă de amidon în industria farmaceutică, industria hârtiei, industria minieră şi industria construcţiilor. Amidonul se produce de regulă printr-un proces de rafinare cu produse secundare cum ar fi germenii de grâu, fibrele sau proteinele. Printre produse se regăsesc pungile de plastic, hârtia reciclată, cartonul ondulat, detergenţi, vopsele, scutece, produse cosmetice, adezivi, agenţi activi de suprafaţă şi substanţe agrochimice.
40%, adică 130 de milioane de tone din producţia de porumb a Statelor Unite sunt prelucrate pentru obţinerea de bioetanol. Dintr-o tonă de porumb se obţin 4-5000 de litri de bioetanol. În principiu putem deosebi două procedee:
Porumbul este cultivat în foarte multe regiuni ca şi materie primă pentru producţia de biogaz, la fel şi în regiuni însemnate ale Europei pentru atingerea obiectivelor privind energia din resurse regenerabile. Porumbul este tăiat, însilozat, apoi descompus într-un fermentor anaerob cu ajutorul microbilor, astfel obţinându-se metan (şi alte substanţe organice).
Porumbul are cea mai mare emisie de gaze raportat la o tonă de porumb. Soiurile speciale cu conţinut ridicat de substanţă uscată pot produce o recoltă de 60 t/ha, din care se pot obţine chiar şi 6000 m3 de metan/ha. Acesta este folosit în primul rând în industria energetică pentru producerea energiei electrice.
Din punct de vedere economic porumbul cu bob dentat are cea mai mare valoare. Acest soi are varietăţi cu bobul alb, respectiv galben, dintre care consumatorul poate alege în funcţie de preferinţe.
Porumbul alb şi galben seamănă foarte mult, însă cel alb nu conţine pigmenţi de caroten. Sunt cultivate pe scară largă pentru consumul uman, în toată lumea circa 65-70 de milioane de tone anual, care reprezintă doar 10% din producţia totală de porumb. 90% din porumbul alb este produs de ţările în curs de dezvoltare, unde această cantitate corespunde unui sfert al producţiei totale de porumb.